• Comuna este situată în partea de sud a Podișului Dobrogei, în vestul județului Constanța, în subunitatea Valea Carasu, cu o altitudine de până la 50 m. • S-a înființat conform Legii nr. 84/2004 pentru înființarea unor comune, din 05.04.2004. • Se află pe DN 22C pe relațiaConstanța-Cernavodă și este străbătută de la est la vest de calea ferată Constanța-Cernavodă și de la vest la est de Canalul Dunăre-Marea Neagră, care asigură condiții satisfăcătoare de circulație și transport. • Se învecinează la vest cu orașul Cernavodă, la sud cu Canalul Dunăre-Marea Neagră, la nord cu comunaSeimeni, la est cu comuna Mircea Vodă. • Comuna Saligny se întinde pe o suprafaţa de 3340 Ha, între comuna Mircea Vodă şi oraşul Cernavodă fiind formată din trei sate: Saligny – reşedinţa comunei, Făclia – la 1 Km de reşedinţă în partea de SE şi Ştefan cel Mare – la 1,5 Km în partea de NV . • Valea Carasu este un culoar ce se întindea de-a lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră de astăzi. De altfel , de-a lungul acestei formațiuni geografice s-a realizat cea mai mare parte a canalului (portiunea Cernavodă – Basarabi) care delimitează în dreptul comunei Saligny podișurile nordice de cele sudice de pe teritoriul județului Constanța.
• Primele documente despre existenţa acestei şcoli datează cam de prin anul 1896, iar perioada construirii şcolilor normale de tipul ,,Spiru Haret’’ a influenţat pozitiv progresul învăţământului sătesc. Aşa cum este foarte bine cunoscut, învăţătorul se ocupa de pregătirea elevilor, dar evoluţia învăţământului românesc impunea desfăşurarea unui învăţământ de calitate, fapt ce a determinat ca după terminarea învăţământului primar, elevii să urmeze învăţământul gimnazial la Cernavoda.
• Din anul 1958, elevii urmează clasa a V-a în localitate, dar lipsa spaţiului a determinat autorităţile locale să construiască încă trei săli de clasă pentru a asigura spaţiul necesar bunei desfăşurări a procesului instructiv-educativ.
• Creşterea populaţiei şi implicit a efectivelor de elevi au dus la construirea unei noi şcoli în localitatea Saligny, cu etaj, având 4 săli de clasă şi un laborator.
• În satul Ştefan cel Mare, învăţământul primar a demarat în aceeaşi perioadă cu satul Saligny şi în condiţii asemănătoare: construirea unei săli tip ,,Spiru Haret’’; funcţionarea învăţământului primar şi gimnazial cu unul sau doi învăţători; funcţionarea, o perioadă, doar a învăţământului primar; funcţionarea şcolii şi cu învăţământ gimnazial în perioada 1958 – 1974.
• În satul Faclia sunt puţine date despre funcţionarea şcolii, deşi populaţia germană acorda atenţie deosebită pregătirii propriilor copii. În 1925, cu contribuţia populaţiei, se construieşte o şcoală unde un învăţător român pregăteşte copiii germani şi români
• Din 1958, absolvenţii ciclului primar sunt înscrişi în clasa a V-a la şcoala din Saligny
• De-a lungul anilor, la conducerea şcolii au fost oameni devotaţi învăţământului, care împreună cu cadrele didactice au fost interesaţi
- Conform spuselor unor cercetatori, Valea Carasu este considerată a fi un vechi curs al Dunării.
- Numele comunei provine de la numele inginerului constructor Anghel Saligny care a avut organizarea de șantier pe teritoriul administrativ al comunei în perioada construirii podului și gării Anghel Saligny din localitatea Ștefan cel Mare.
- Calea ferată care leagă Constanța de Cernavodă a fost printre primele construite pe teritoriul Romaniei , undeva la sfarșitul sec. XIX.
- În trecut localitatea Saligny purta numele de Aziza , Azizia sau Azigia .
Primii locuitori ai comunei s-au stabilit la sfârșitul secolului XIX aproape imediat dupa Unirea Dobrogei cu România. Cei mai mulți dintre ei au venit din Brăila, Buzău,Prahova au fost veterani de război și deportați din Bulgaria, din zona Cadrilaterului (Caliacra și Durostor)
Din cauza zonei lipsită de locuri de muncă sunt și fii ai satului plecați să muncească în țări străine lăsând copiii în grija soțiilor uneori chiar a bunicilor.
Relieful
Aspectul general este de câmpie calcaroasă acoperită cu depozite groase deloess.Înalțimile maxime nu depășesc 50 m fața de nivelul marii. Comuna este dispusă pe 2 porțiuni , una de deal cu înaltimi pâna spre cele maxime și porțiunea de vale. Acestea două sunt dispuse transversal de-a lungul celor trei sate.
Clima
Populația se ocupă în principal de cultivarea pământului si creșterea animalelor:agricultura: În ansamblu, principalele activitați agricole de pe teritoriul comunei și celorlalte localitați aferente sunt culturi de cereale(grâu,porumb,orz,ovăz,secară) și viță de vie.creșterea animalelor: Îndeosebi animale de ogradă(porcine,cabaline), păsări domestice dar si animale de pasune (ovine,bovine)
Clima temperată este în mare parte specifică Dobrogei de tip continental-marină .În ciuda faptului că în aceasta zonă de vest se face simțită intr-o măsură mai mică influența Mării Negre asupra regimului termic, iernile sunt scurte si blânde iar verile lungi și de multe ori secetoase. Din punct de vedere meteorologic , această zonă a Dobrogei este cunoscută pentru cantitațile cele mai slabe de precipitații din țară ( aprox. 600-700 mm/an) . Drept urmare , în timpul iernilor cu zapada , aceasta nu persista mult timp tocmai datorita temperaturilor nu foarte coborate, iar in timpul verilor in aceasta zona sunt inregistrate perioade cu cele mai multe zile insorite si cu temperaturi deseori caniculare.De asemenea, in ciuda temperaturilor mari , în timpul celor câtorva zile ploioase de vară cade aproximativ jumătate din cantitatea totală de precipitatii anuale , acestea producând în cele din urmă viituri datorită cantității mari de apă cazută în timpul unei ploi torențiale.
Economia
Activitatea economică nu este foarte reprezentativă, pe teritoriul comunei existand , o exploatare piscicolă situată pe malul sudic al Canalului Dunăre Marea-Neagră în dreptul localitații Făclia ,denumită „Balta Făclia”, cunoscuta pentu capturi importante de biban, caras, știucă s.a. De asemenea, se asigură o strânsă legatură între satul Ștefan cel Mare și Centrala Nucleară datorită distanței foarte apropiate dar și faptului că în anul 2007 s-a pus în discuție problema creării unui depozit de deșeuri radioactive de la centrala nucleară pe teritoriul localitatii Ștefan cel Mare. Unul din motivele acestei decizii a fost gradul de dezvoltare economică a zonei dar si a creșterii numarului de locuri de muncă.